"GOLDEN LEAF"- MARINELA & CLAUDIU CIOBANU, Galeria De Arta Nicolae Tonitza, Iași

12 iunie - 20 iunie 2017
MARINELA & CLAUDIU CIOBANU
"GOLDEN LEAF"

vernisaj: luni, 12 iunie, ora 18:00
Galeria De Arta Nicolae Tonitza
Str. Lăpușneanu 7-9

curator: Maria Bilașevschi

„Claudiu şi Marinela Ciobanu expun două proiecte, diferite ca formă dar unite ȋn direcţia descoperirilor, sub o pălărie semantică ingenioasă rezultată din apropierea cuvintelor cheie ce stau la baza căutărilor, “Gold” şi “Leaf”. 

Demersul lui Claudiu Ciobanu, ȋn care motivul central este „aurul”, porneşte de la contestarea a ceea ce ȋnseamnă preţiozitate, fast, opulenţă. Aurul, sub forma sa de crustă ce acoperă chipul, ȋmpodobeşte ori ascunde trupuri, nu mai serveşte drept emblemă a unei poziţii sociale, ci ȋn fapt orbeşte, ascunde ori sufocă personajul. Preţiosul material devine pentru artist un manifest faţă de superficialitate, faţă de voalul ce maschează conţinutul, fiind supus unui proces de demistificare ce repune ȋn primul plan pe om.

Cercetarea Marinela Ciobanu pleacă de la nevoia de sintetizare a naturii prin studierea evoluţiei, dezvoltării şi a structurii unor frunze. Sub propriul microscop, artista dilată detalii ce probează existenţa vieţii ȋn cele mai sensibile nervuri, notează efectele luminii şi ale umbrei, dar şi a trecerii timpului. În ceea ce priveşte cromatica, artista evită intervenţia ȋn coloritul natural, lasând fiecare element să-şi continue, ȋn propriul ritm, viaţa. Marinela Ciobanu subliniază existenţa unei cadenţe aparte ȋn lumea vegetală, notată cu răbdare prin culoare, dezvăluind vitalitatea şi robusteţea ce stau ȋn spatele unor mărunte frunze. “

________________________________________________

Claudiu Ciobanu (n.1984) a absolvit studiile de Master Arte Plastice, în cadrul Universității Naţionale de Arte „George Enescu” din Iași.
Cele mai recente expoziții personale: "Logos", Galeria de artă Dana, Iași(2016), "Vanity and Salvation", Galeria de artă Meru, Iași(2014),"Reborn", Imbold Gallery, Bucuresti(2013).
Expoziții colective recente: "Simpatie și semnificație", Biblioteca Naţională a României, București(2017), Colonia21, Galeria „Theodor Pallady”, Iași(2016).

Marinela Ciobanu (n.1984) a absolvit studiile de Master Arte Plastice, în cadrul Universității Naţionale de Arte „George Enescu” din Iași.
Cele mai recente expoziții personale: "Logos", Galeria de artă Dana, Iași(2016),"Perfect World", Atelierul de Productie, Bucureşti(2011), "New Project", Galeria Cupola, Iași(2011)
Expoziții colective recente: "Grafica", ICR Tel Aviv(2016), "ausBLICKE", Abatia Klosterneuburg, Austria(2013).


Eveniment pe facebook:

https://www.facebook.com/events/135426140359665/?active_tab=about

https://marinelaciobanu.blogspot.ro/

https://claudiuciobanu.blogspot.ro/

BURSA TEODOR MORARU 2017

BURSA TEODOR
MORARU

TERMEN LIMITĂ PENTRU
ÎNSCRIERI: 21 mai 2017

Inițiată în anul 2014, bursa pentru pictură Teodor
Moraru este acordată anual în memoria pictorului Teodor Moraru (1938 – 2011) și se adresează
artiștilor cu vârsta de cel mult 35 de ani. Bursa Teodor Moraru urmărește susținerea tinerilor
artiști, abordând câteva din nevoile indispensabile dezvoltării artistice. Astfel, bursa oferă anual un
suport financiar cât și finanțarea unei rezidențe artistice. Bursa este acordată cu sprijinul Societății de
Concerte Bistrița și a familiei pictorului Teodor Moraru.

În ce constă bursa?
Bursa este constituită din două părți:
1. Un suport financiar de 1000 de euro;
2. Un loc finanțat în cadrul rezidenței artistice
“Colonia 21“ de la Casa Memorială Rosetti
Tescanu–George Enescu din Tescani, județul
Bacău.

Condiții de acordare a bursei
Bursa se adresează exclusiv artiștilor cu vârsta
maximă de 35 de ani la data trimiterii dosarului.

Documente necesare
Dosarul de înscriere trebuie să conțină:
1. Formularul de înscriere completat integral;
2. CV (maxim 3 pagini în format PDF/DOC);
3. Portofoliu sub forma unui fișier PDF sau
Powerpoint de maxim 10 MB. La rândul lui, acesta
trebuie să conțină:
– cel mult 8 reproduceri după lucrări realizate în
ultimii 3 ani;
– tehnica și dimensiunea lucrărilor din portofoliu.
Juriul
Juriul acestei ediții este format din: Maria Rus
Bojan (curator), Diana Marincu (curator) și Iulia
Nistor (pictor).

Calendar
21 mai 2017 – termenul limită pentru trimiterea
dosarului;
31 mai 2017 – anunțarea rezultatelor;
6-17 iulie 2017 – rezidența artistică “Colonia 21“
de la Tescani.
Condiții de participare la programul de rezidență artistică
În cazul participării la programul de rezidență, câștigătorul (câștigătoarea) bursei va dona două
lucrări în colecția Societății de Concerte Bistrița. Alegerea lucrărilor cât și dimensiunea lor aparțin
bursierului (bursierei). În cazul în care bursierul (bursiera) alege să nu participe, locul în cadrul rezidenței îi va reveni următorului din lista întocmită de către juriu.

Procedura de aplicare
Dosarul trebuie trimis la adresa:
bursateodormoraru@gmail.com până la data de
21 mai 2017 Dosarele incomplete sau care nu respectă cerințele enumerate mai sus, nu vor fi
luate în considerare. Pentru mai multe detalii consultați site-ul www.teodormoraru.ro/btm,
pagina de facebook sau scrieți-ne la adresa bursateodormoraru@gmail.com

ANTICAMERA & Guests / VOID. Whiskey Tango Foxtrot, Galeria apARTe,Iasi

ANTICAMERA & Guests

ANTICAMERA & Guests reprezintă un proiect colaborativ inițiat de Gloria Luca și Tudor Pătrașcu, în calitate de gazde, și artiști invitați. Scopul acestor acțiuni se articulează în formulări interacționale concepute pentru a analiza problematici de actualitate socială și culturală internațională. Primii participanţi în contextul ANTICAMERA & Guests sunt artiștii Dan Perjovschi și Eduard Constantin.



VOID. Whiskey Tango Foxtrot

Artişti: Dan Perjovschi, Eduard Constantin, Gloria Luca, Tudor Pătrașcu
Galeria apARTe, Facultatea de Arte Vizuale şi Design, Str. Sărărie nr. 189
Durata evenimentului: 05 –  21 Mai 2017
Vernisaj: 5 Mai, ora 6 p.m.



ARGUMENT

Război. Refugiați. Ziduri. Proteste. Dislocări ideologice și economice. Ştiri contrafăcute. Asalturi abominabile în plină zi. Victime devenite imagini-eveniment (image-event). Situaţii care redefinesc constant lumea și relația noastră cu ea. Evenimente precum atacul fatal asupra arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, în urmă cu mai bine de un secol, invazia Irakului în 2003, sau războiul civil iscat în Siria (2011), și până la cele mai recente eșecuri de pe scena politică internațională, au dinamitat ideea de stabilitate mondială, creând contexte în care siguranța socială pare să rămână o iluzie.
Pe fondul situației actuale din Siria, al divergențelor politice din cadrul Uniunii Europene și al momentelor intermitente de comportament deviant care sabotează viața și integritatea fizică a individului, proiectul expozițional artist-curated, VOID. Whiskey Tango Foxtrot, punctează inter-medial ciclicitatea războiului din perspectiva unor evenimente istorice majore, asumând o serie de poziții reflexive asupra factorilor declanșatori şi repercusiunilor conflictelor armate.
Juxtapunerea într-o cheie absurdă a cuvintelor din titlu, resemnifică modurile în care efectele şi cauzele războiului sunt receptate din spațiul mediatic. Vidul este înțeles aici ca distorsiune a conștiinței, manifestată în cercurile pozițiilor de putere care induc și întrețin actele de violență. Expresia Whiskey Tango Foxtrot derivă din alfabetul fonetic militar și ține locul interogației „What the fuck?!” (Ce dracu?!), indicând un tip spontan de reacție care exprimă dezacordul. În contextul de față, frivolitatea sintagmei este reconsiderată în sensul articulării unor atitudini critice asupra exceselor jocului de putere la nivel global.
VOID. Whiskey Tango Foxtrot investighează aceste momente de destabilizare, criză, precum și modurile în care sunt gestionate efectele acestora asupra victimelor civile. Asistăm la experiențele limită ale „celuilalt”, prin intermediul unui ecran, cu un decalaj de numai câteva minute. Le „distribuim” pe cele care ne șochează, dar cu toate acestea informațiile care dobândesc vizibilitate globală instantă sunt filtrate preferențial. Chestionând implicit logica mediatizării șocului pe rețelele de socializare, proiectul de față pune în discuție asimetria din relația spectatorvictimă și impactul pe care atrocitățile și noile forme ale terorismului îl au asupra martorului indirect.



Dan Perjovschi (n. 1961) trăieşte la Bucureşti şi Sibiu. A avut expoziţii personale la Tate Modern Londra, MoMA New York, Kiasma Helsinki şi expoziţii de grup la Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, MoMA San Francisco, MCBA Lausanne. Dan Perjovschi a participat la bienalele de artă Manifesta, Istanbul, Veneţia, Sao Paulo, Moscova, Sydney, Lyon, Dublin şi Jakarta. Prima sa retrospectivă a avut loc la muzeul Nasher al Universităţii Duke în 2007, iar a doua la Centre de Création Contemporaine din Tours în 2012. A primit premiul George Maciunas în 2004 şi, împreună cu Lia Perjovschi, premiul European Cultural Foundation Princess Margriet în 2012. În 2016 i-a fost decernat de către profesorul Kasper Koenig premiul Rosa Schapire Kunsthalle Hamburg.


Eduard Constantin (n. 1977)  trăieşte şi activează în Bucureşti. Practica sa artistică este bazată pe observaţii asupra evenimentelor cotidiene, pe care uneori le colecţionează şi le transpune în jurnale video, fotografie, desen sau lucrări tridimensionale. Artistul investighează retrospectiv schimbările produse în plan urban şi social, precum şi noile semnificaţii pe care acestea le pot genera odată cu trecerea timpului. Eduard Constantin a expus în spații precum Galerie IG BILDENDE KUNST Viena, Janco-Dada Museum, Ein-Hod, Israel, Galeria Andreiana Mihail, Bucureşti, Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.), Berlin şi Wurtembergischer Kunstverein Stuttgart. 
ANTICAMERA este un duo colaborativ format din Gloria Luca (n. 1988) și Tudor Pătrașcu (n. 1979) în anul 2014. Înțeles în sens comun drept cameră de așteptare, situată la intrarea într-un birou de lucru/cabinet al unei persoane aflate în serviciul public, termenul de „anticameră” funcționează ca o metaforă a premeditării unor acțiuni, care problematizează flexibilitatea noțiunii de spaţiu din perspectivă conceptuală. În cercetarea artistică, ANTICAMERA operează cu instrumente aflate în zona practicilor vizuale inter-mediale şi multidisciplinare. Primul proiect artistic realizat în această formulă, intitulat „Trecutul Continuu”, a fost expus la galeria N. Tonitza din Iaşi, în 2014. Un an mai târziu, grupul a participat în cadrul programului internaţional Ateljé Stundars Artist in Residence, susţinut de instituţia KulturÖsterbotten, Solf, Finlanda.


Mulţumiri: Maria Achiţenei, Leonard Curpăn, George Dranga, Rodica Hofman, Andrei Modoranu, Bogdan Teodorescu.



Prezenţa lui Dan Perjovschi în contextul ANTICAMERA & Guests a fost posibilă cu sprijinul Jane Lombard Gallery, New York.

Simpatie şi semnificaţie. Înaintea labirintului vertical şi în spatele liniei roşii / Biblioteca Naţională a României

 
Simpatie şi semnificaţie. Înaintea labirintului vertical şi în spatele liniei roşii

 Biblioteca Naţională a României   
24 februarie – 21 martie 2017   
Vernisaj: vineri, 24 februarie, 
18.00 – 21.00

Artişti: Dan Badea, Dragoş Bădiţă, Dragoş Burlacu, Claudiu Ciobanu, Oana Coşug, Marius Crăiţă-Mândră, Raluca Ghideanu, Oana Ionel, Anca Irinciuc, Teodor Moraru, Cristina Nedelea, Maria Pop Timaru, Ramon Sadîc, Justinian Scărlătescu, Diana Tudose, Béla Zoltán
Curator: Anca Verona Mihuleţ
Coordonator: Cristina Nedelea
Organizator: C.J.C Bistriţa-Năsăud
Parteneri: Biblioteca Naţională a României, Uniunea Artiştilor Plastici din România

Reprezentarea cunoaşterii ca încadrare imaginară a lumii sub forma unei imagini stă la fundamentul percepţiei noastre despre istoria umanităţii. Ernst H. Gombrich sau Theodor W. Adorno spre exemplu, au demonstrat prin scrierile lor determinarea istorică şi geografică a artei şi artiştilor, evitând introducerea acestui domeniu într-o condiţie universală, în care coduri de înţelegere pe care noi le folosim astăzi (comparaţia, paralelismul sau repetiţia) nu îşi îndeplinesc funcţia. Condiţia universală a artei şi a gândirii despre artă este un motor pentru modul în care artiştii de astăzi se raportează la ceea ce produc. În câmpul expandat, orice imagine este oglinda unui eveniment desfăşurat sau imaginat, care implică împrumutul masiv din realitate şi contaminarea cu o stare a locului.
Tabăra artistică de la Tescani este găzduită într-o veche casă boierească, fostă reședință a familiei nobiliare Rosetti-Tescanu, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stilul clasic pur. După ce Maruca, moștenitoarea familiei, se căsătorește cu renumitul compozitor român George Enescu, casa devine salonul acestuia. În 1947, conacul este donat de către familie statului român și este transformat în centru cultural. Ulterior, în anii 1980, devine casă memorială a familiei Rosetti -Enescu, iar în 1993, Centrul de Cultură Rosetti Tescanu – George Enescu.
Istoria taberei de la Tescani merge în urmă cu 40 de ani, când un grup de pictori interesaţi de peisaj a început să se reunească acolo, sub coordonarea lui Ilie Boca. De-a lungul timpului, la Tescani au lucrat artişti al căror instrumentar de explorare a peisajului era divers: Horia Bernea, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Octav Grigorescu, Tudor Marinescu, Ileana Micodin, Vlad Micodin, Ioana Panaitescu, Horea Paştina, Theodor Rusu, Ion Stendl sau Vladimir Şetran.
Colonia 21 este un grup artistic format în 2003 de către Dan Badea, Dragoş Burlacu, Marius Crăiţă-Mândră, Anca Irinciuc, Cristina Nedelea şi Justinian Scărlătescu, din ințiativa pictorului Teodor Moraru şi cu spirijinul Fundaţiei Societății de Concerte Bistrița. Începând din 2008, Colonia 21 se reunește vară de vară la Tescani, reprezentând o altă direcţie în felul în care un grup de artişti alege să funcţionalizeze logica unui loc istoric. În fiecare an, Colonia 21 invită la Tescani alţi artişti cu care împart principii comune despre lucrul cu natura. Din 2014, în memoria lui Teodor Moraru şi în spiritul generozităţii acestuia, se acordă o bursă cu acelaşi nume unui artist tânăr, care se integrează automat grupului de la Tescani.
Expoziţia Simpatie şi semnificaţie. Înaintea labirintului vertical şi în spatele liniei roşii propune într-o primă accepţiune un parcurs spaţial radical, în care lucrările celor 16 artişti selectaţi sunt dispuse în mod discursiv, provocând spaţii de tensiune, spaţii de memorie, enclave de idei şi zone de interogare personală. Vizitatorul este aproape supus să se piardă în structura de expunere, fie că alege să citească expoziţia ca pe o poveste, fie că alege să o abordeze ludic. Alăturarea lucrărilor are la bază relaţiile dintre artişti şi limbajul imaginilor, care creează imperceptibil reţele de concepte şi tranzitează reflexiv istoria artei. Într-o a doua accepţiune, expoziţia asigură intrarea în contextul specific artiştilor care recompun peisajul în pictură, desen, fotografie, obiect, instalaţie sau video – o tagmă aparte pentru care reprezentarea se bazează pe relaţia cu obiectul primar al privirii, menţinând la baza expresiei artistice relaţia directă şi de multe ori nemediată cu subiectul.

Mulțumiri speciale: Luminița Gruia (Biblioteca Națională a României)

Vernisajul expoziţiei va fi însoţit de lansarea catalogului „Colonia 21”, apărut la Editura Charmides.

Nuca-n perete/ Mihai Florea,The Room




Nuca-n perete/ Mihai Florea

Vernisaj: Joi 29 decembrie, ora 19.00
The Room

Intr. Mihai Eminescu 5,
Bucuresti, 

Felul în care ne autopercepem este strâns legat de felul în care ne percep ceilalți.

Plecând de la această premisă, Mihai Florea a realizat un proiect-ritual: cu 30 de zile înainte să împlinească 30 de ani a început să picteze câte o lucrare pe zi astfel încât, de ziua lui a strâns 30 de lucrări. Scopul primar a fost să se redescopere și să-și observe evouția în timp. Dat fiind că toate lucrările pornesc de la fotografii din albumul personal, această evoluție devine evidentă nu numai dintr-o perspectivă tehnică, munca propriu-zisă în cele 30 de zile, ci și prin prisma transformării fizice și psihice survenite în decursul celor 30 de ani petrecuți în această lume.

Proiectul vine în continuarea unor preocupări precedente ale lui Mihai, în care dimensiunea timpului și a spațiului este vitală pentru înțelegerea demersului artistic. În același timp este primul proiect autoreferențial în care artistul devine protagonist.

Seria de picturi reprezintă viziunea celorlați asupra sa, pentru că fiecare fotografie este făcută de altcineva. Deasemenea fiecare pânză are atașată câte o nucă, care devine în acest context eul sau vizinea artistului despre sine. Această percepție personală despre propriul Eu rămâne însă ascunsă ochilor celorlalți în interiorul coajei lemnoase a nucii.

O doză mare de nostalgie este stocată în acest proiect și, chiar dacă lucrările urmăresc evident evoluția artistului, ele reprezintă o generație întreagă. De la excursii, zile de naștere, vacanțe, ocazii speciale, la evenimente banale sau cotidiene, lucrările din Nuca-n perete sunt familiare și sincere.