Ilie
Krasovschi -„inginerii”
anatomice
Un
artist este cu atât mai greu de „citit”, cu cât întârzie - motivat sau nu - să se
așeze în bătaia „reflectoarelor”
publice. Pe Ilie Krasovschi, tocmai discreția și modestia
asumate în exces par a-l ține încă departe
de recunoașterea și notorietatea meritate. Dacă mulți dintre confrații săi preferă graba și, eventual, rapida consacrare, profesorul și graficianul ieșean – prea intransigent cu sine - aplică tactica pașilor mărunți, apăsați, dar siguri. Ce anume îl recomandă? Maturitatea
angajamentului teoretic, suplețea execuției artistice și consistența portofoliului
de lucrări, expuse doar arareori și selectiv.
Ilie
Krasovschi gândește arta
într-un sens estetico-religios. Aceasta poate fi și demers exploratoriu, de cercetare a frumuseților greu accesibile, și asceză pioasă, în scop inițiatic, superior. „Arta este o formă de
rugăciune”, mărturisea artistul într-un interviu, împrumutând o idee a lui
Tarkovski; ea presupune penitență, milostenie și devoțiune,
în felul celei practicate altădată de zugravii și iconarii bisericilor
din Răsărit.
De
și nu
cred în metempsihoză, aș vedea în Ilie Krasovschi reîncarnarea vreunui scrib egiptean sau replica
stămutată în vremea noastră a unui copist din scriptoriile mânăstirilor
medievale, migălind răbdător la forma literelor gotice de pe suprafața textului duplicat. Mi-l închipui aplecat asupra planșei, înmuind în tuș penițele ascuțite, ori alegând culorile potrivite pentru a finisa o
anluminură de manuscris. Dacă nu ar fi ceea ce este, putea alege să devină
inginer, bijutier sau ceasornicar. Celei dintâi profesii îi asociez
ingeniozitatea, spiritul inventiv; următoarelor
- meticulozitatea, precizia, atenția pentru detaliu și miniatural, calități întrevăzute în mai toate aplicațiile sale artistice de până acum.
Absolvent
al Universității de Artă din București, profesorul ieșean exploatază complicitățile euristice ale designului și graficii, deschizând perspective generoase: funcționale - pe de o parte, estetice - pe de alta. Prima competență, bunăoară, tatonează lumea tehnicii și a formelor utilitare, „universul” motoarelor și al suspensiilor de mașini. Grafica, în schimb, este centrată mai curând pe exigențe calofile, privilegiind forma, desenul, scriitura,
spectaculozitatea compoziției, și doar în subsidiar mesajul.
„Semnele
distinctive” ale plasticii lui Ilie Krasovschi par a fi dispuse pe coordonatele
unei estetici de factură
steampunk,
inspirată din decorurile urbane
și industriale victoriene, de apariția agregatelor complexe, surse de zgomot și smog. Imaginarul astfel construit va fi stilizat în canon
tehnologic. Lumea este aidoma unei mașinării sofisticate, la cârma căreia se află Dumnezeu, văzut ca Marele Designer sau Inginerul Suprem.
Datorită intervenției divine, există armonie, suplețe și
eleganță
inclusiv în lumea formelor rigide, inanimate. Artistul „mecanicizează” organicul,
convertește dinamismul
naturii în piese distincte, secvențiale, în pârghii interconectate
perfect. Până și vietățile obișnuite - insecte, pești,
păsări, broaște, reptile, păsări, melci, scoici, girafe, căluți de
mare - sunt înfățișate aidoma unor „creații
industriale” sau „inginerii anatomice” desăvârșite. Corpul este conceput ca o mașină
făcută să funcționeze ireproșabil. O mecanică ascunsă
transformă coloana vertebrală în ax metalic ferm și stabil, femurul în bielă, organele în ceasornice, articulațiile în rotițe angrenate
reciproc, după modelul familiar al naturii.
Rezolvările
grafice ale lui Ilie Krasovschi sunt inedite
și surprinzătoare. Realizate în tușe simple, esențializate, lucrările sale mizează pe contrastele
dintre forme și culori, dintre litere și
linii. Unele au aparență sonoră (în cazul instrumentelor muzicale sau
al locomotivelor aflate în mișcare), altele sugerează, dimpotrivă, meditație și
silențiozitate.
Fantezia inventivă și discernământul compozițional
îl fac pe autor să găsească mai totdeauna soluțiile adecvate.
Ce-i lipsește, deocamdată?
Doar ocazia de a confirma pe
deplin așteptările
și
aprecierile. De ce nu, într-o galerie centrală, chiar în lunile următoare?
Petru BEJAN
.jpg)
.jpg)