Patru abordări, un proiect comun: Menaj A4 @ Pleshoo Contemporary
Pe cât sunt de frecvente expozițiile de grup în
lumea artistică, pe atât sunt de rare cele omogene ca valoare și concepție,
căci un astfel de proiect necesită ca un grup de artiști capabili să-și pună
laolaltă viziunile personale în subordinea unei idei comune, iar rezultatul să
fie unitar și din punct de vedere al formei. Un astfel de grup aterizează la Pleshoo Contemporary miercuri, 19 noiembrie
2014, de la ora 19.30, când Andrei Tudoran, Ruxandra Răileanu, Radu Rodideal și
Delia Andrieș propun publicului o viziune cvadruplă asupra erotismului și
intimității, sub titlul Menaj A4.
Reunite sub aceeași tematică, abordările celor
patru artiști rămân foarte diferite, având în comun consecvența cu care se
feresc de soluțiile formale facile. Aluzia, fie ea de tipul sugestiei de
atmosferă (așa cum o practică Radu Rodideal) sau de tipul sinecdocei (soluția
preferată de Delia Andrieș), este cuvântul de ordine. Lucrările lui Radu
Rodideal conturează atmosfere intime, casnice, în care cuplul în raporturi de
putere opuse este personajul principal, eliberat de mitologii estetizante și de
măști sociale politicoase. Cadrul familial al căminului devine scena
manifestărilor necosmetizate și necenzurate, reprezentate simbolic în două
imagini sumbre, apăsătoare, statice. Ipostaza opusă se prezintă în formula
fetișizării încărcate de simbolistică mitologică și sexuală, sugerată de
fructul și frunza de smochin din fundal, transformate în decor casnic.
Venerația, fundamentală mecanismului fetișizării, se insinuează în fundal sub
aspectul tapetului încărcat de simbolul domniei celeste și terestre, floarea de
crin.
Sinecdoca vizuală pe care se construiesc lucrările
Deliei Andrieș pune privitorul în postura privilegiată (chiar dacă dirijată
atent de artistă) de a încheia cercul intepretării, descifrând sugestia ascunsă
în detaliile iconice asociate erotismului sau în formele care amintesc de testul
Rorschach, cu care au în comun intenția de a suscita o reacție psihologică la
forma abstractă. În absența obiectului uman al dorinței, artista așază responsabilitatea
interpretativă în terenul spectatorului, aducând în scenă problema
subiectivității, însă, simultan, și pe aceea a posibilității reale de
independență a privitorului în raport cu intențiile autorului.
Antrenând privitorul într-un plonjon în detaliile
unui univers microscopic secret, Ruxandra Răileanu reușește să conserve
atmosfera ireală, suprarealistă, de la o abordare la alta. Dansul siluetelor
fluide, oglindit și deformat ca într-o picătură de apă, completează
antropomorfic particula studiată în hiperdetaliu. Silueta umană nu este străină
acestei lumi a texturilor și structurilor secrete revelate, din care face parte
organic. Ea locuiește acest spațiu ca o prezență inconștientă și pasivă, supusă
acelorași reguli ca și restul materiei, ceea ce permite suspendarea completă a
așteptărilor realiste din partea spectatorului și imersia acestuia în universul
creat.
În acest ansamblu de abordări diferite, Andrei Tudoran
introduce problematica privirii, centrală tuturor aspectelor erotismului și
intimității, însă în forma ei inversată, prin refuzul formulat de ochii închiși
ai personajelor. Citatele din imagistica electronică de zi cu zi transformă imaginea
într-un joc pe granița dintre reprezentare și realitate. Totodată, detaliul
ochilor închiși corelat cu direcția privirii răstoarnă raportul dintre cel care
privește și cel ce este privit. Așezată astfel într-o permanentă oscilație, relația
dintre subiect și obiect, privitor și privit devine, dincolo de accentul ludic
al iluzionismului, adevărata miză a imaginii și cheia de lectură a proiectului
comun al celor patru artiști.
Partener: Platforma eXpus Ștefania
Dumbravă
Curator