Vernisajul va avea loc pe 27 iunie, ora 19:00 la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, strada Londra nr.39, sector, Bucureşti.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 27 iunie - 18 iulie.
midsummer mindscapes
mind·scape (mīnd’skāp)
n.
1. A mental or psychological scene or area of the imagination: ”mindscapes, in which memories from an American childhood mingle with those from the fantasy world of the films”(Grace Glueck).
2. A representation of such a scene or an area, as in a work of art.
Expoziţia reuneşte cinci proiecte de licenţă ale absolvenţilor departamentului Foto, Video şi Procesarea Computerizată a Imaginii din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Midsummer Minscapes prezintă cinci viziuni artistice diferite, care se intersectează mai mult sau mai puţin şi care gravitează în jurul aceluiaşi scop: un început de conturare a traseului pe care îl vor lua carierele celor cinci artişti în urma finalizării studiilor. Proiectul expoziţional reflectă interesele curente ale proaspeţilor absolvenţi: geografie afectivă şi spatiu imaginar, queer theory, realitate alternativă şi multitasking, mental colectiv şi stereotip, spaţiu intim şi spaţiu urban. Fotografia, arta video, colajul, instalaţia şi obiectul sunt mjloacele prin care sunt exprimate aceste puncte de vedere.
Irina Demeter – MICROGEOGRAPHIES
“Microgeographies” se compune din fragmente de hărți mentale deconstruite, analizate în scopul identificării unui spațiu personal perfect. Conturate poetic sub forma unui jurnal vizual, ele reprezintă fluxuri ale experiențelor trecute, împletite cu imaginația personală. Prin intermediul lucrărilor mele, cuvintele vizuale exprimă imagini ireale, produse ale amintirilor și imaginației, dar și teritorii reale definite de experiențe personale din copilărie (Delta Dunarii), vii in mintea mea cât și in cadrul familial. Imaginile/cuvintele devin chiar ele amintiri, spații în care barierele fizice și geografice dispar. Demersul ce stă la baza proiectului “Microgeographies” se construiește din dorința proprie de a face invizibilul vizibil folosind imagini complexe, multistratificate, care contextualizează și decontextualizează simultan. Evoc schimbările spațiului geografic provocate de temporalitate, percepție și memorie si astfel aduc în prim-plan efectele memoriei asupra pământului, în toate dimensiunile sale: ca obiect dens, solid, ca spațiu natural, ca instrument de cartografiere și ca forță distrugătoare.
Mircius Aecrim - [eXeX]
“[eXeX] nu este neapărat un film despre homoxelualitate ci mai de grabă un film despre normalitate. “
Șerban Manta - MULTIFUNCȚIONAL
Proiectul “Multifunctional” are la bază Ideea de multiplicare personală ce derivă din ideea de multitasking. Deseori ne regăsim în situaţia în care afirmăm „dacă aş putea să mă împart în două, aş face-o”.În lucrarea de faţă, imaginile se doresc a fi un joc inofensiv de comparaţii şi metafore eliberate de cadru temporal, într-un teritoriu detaşat estetic, supunându- se astfel criticii epistemiologice care pune în relaţie realitatea cu virtualul. Demersul epistemiologic este acela de a deduce cadru de început care aparţine realului şi obţinerea unui prim reper temporal fără de care nici intervenţia tehnologică de prelucrare a imaginii nu ar avea un fundament. Mai mult, în lipsa reperului se lucrează cu un obiect virtual, un simulacru. Procesul de înlocuire a unor stări fireşti de lucruri cu unele simulate virtual prin mijloace tehnologice reprezintă o formă alternativă de realitate, o copie, care nu mai posedă un “original”. În lipsa unui “original” se creează pure ficţiuni ce există în absenţa realităţii. Invocând retoric “neadevăruri metaforice”, secvenţialitatea ne anunţă că ceea ce se credea drept real este doar o altă ficţiune. În mediul tehnologic nu pot exista decât simulacre, iar toată această virtualitate este de la bun început o copie care se poate multiplica la nesfârşit.
Tina Escu - SURFING THE COLLECTIVE MIND
“Surfing The Collective Mind” este un demers de investigare a ideii de conștiință colectivă așa cum este manifestată prin internet. Proiectul implică interogarea acestei extensii complexe dar imperfecte a minții umane și prelucrarea datelor obținute. Astfel, cu ajutorul unor informații sugerate de motorul de căutare Google și o interacțiune cu chatbot-ul Cleverbot s-a încercat cartografierea și ilustrarea caracterului utilizatorului mediu de internet. Au fost extrase din această minte colectivă stereotipurile care o populează în cea mai mare măsură și răspunsurile la așa numitul chestionar al lui Proust. Intenția de identificare a acestor stereotipuri este și o reacție la campania realizată de Rom, “Românii sunt deștepți”. Demersul explorează practică artistică bazată pe filtrarea informațiilor din arhive, aproprierea și recontextualizarea lor. În completarea acestui re-mix de date privitorul este invitat să contribuie la conturarea imaginii mentalului colectiv cu propriile sale răspunsuri.
Delia Știrbu - THE BIG PICTURE
Aproximativ 3 milioane de locuitori reprezintă mai mult decât un număr, o statistică. Bucureștenii, individual și împreună, formează cu adevărat și transformă continuu orașul. Cum fiecare bucureștean își trăiește viaţa după un tipar propriu, începând și terminând fiecare zi în același decor, „acasă în București” capătă un sens mult mai amplu, și infinit mai variat. Din zona de confort a propriei case, oamenii intră în contact cu lumea exterioară, cu o nouă zi – componentă a unei gigantice matrice, prin panorama care li se deschide la geam. Ca demers artistic, „The Big Picture” este o expresie folosită cu sensul de ansamblu, exprimă perspectiva globală asupra unei situații, a unui cadru. Fiecare imagine este o invitație în casa și viața unui bucureștean. Pentru câteva secunde, privitorul se află în mijlocul sufrageriei și se uită pe geam. Apar inevitabil întrebările: „Cum se încadrează acest „tablou” „acasă”? Ce rol are fiecare priveliște în senzaţia pe care ne-o conferă imaginea lumii exterioare?”