1, Bucureşti), va avea loc lansarea volumul "Jurnal filosofic 1994-2007" de George Nicolaie
Năstasie, despre care va vorbi criticul literar Daniel Cristea-Enache. Cartea a fost editată anul
acesta de Forumul Filosofic din Melilla (Forum Filosófico de Melilla), Spania, editorul fiind
Juan Carlos Cavero López. Lansarea va avea loc în cadrul expoziţiei „Carte, jurnal”, semnată de
artistele Daniela Frumuşeanu şi Aniela Ovadiuc, expoziţie ce poate fi vizitată în perioada 6-24
septembrie 2012, la Galeria Galateea.
George Nicolaie Năstasie s-a născut în Balş, Olt, în 1968. Este licenţiat în filosofie la Facultatea
de Filosofie a UNED din Madrid. A studiat teologie, timp de trei ani, la Facultatea de Teologie
didactică a Institutului romano-catolic "Sf. Tereza'' din Bucureşti. De asemenea, a urmat,
ca audient, timp de cinci ani, cursurile de bază ale Facultăţii de Filosofie a Universităţii din
Bucureşti.
Juan Carlos Cavero López s-a născut în Madrid, în 1961; este Doctor în Filosofie al
UNED, preşedinte al Forumului filosofic din Melilla, fondator şi director al revistelor de
filosofie Volúbilis şi Atlantis, profesor-tutor al UNED din Melilla, autor al cărţilor El Laberinto
de Zarathustra, ed. Alclama, Melilla 2004 şi El Jardin de la ira, Melilla 2007.
“Jurnalul Filosofic al lui George Nicolaie Năstasie
Dacă plec de la ideea de a defini drept filosof pe acela care face din propria
existenţă lectură şi interpretare şi care, prin gândirea sa, adaugă noi rânduri de interpretare
lumii, mă întâlnesc cu spaţiul personal şi universal al gânditorului şi prietenului George
Nicolaie Năstasie. Această recunoaştere nu este întâmplătoare, ci, dimpotrivă, trebuia să se
producă în mod necesar, din moment ce, timp de cinci ani, am ajuns să-l cunosc, fraternizând cu
el şi cu familia sa.
Este de remarcat, prin urmare, că scriitura lui se produce în legătură şi în paralel cu existenţa şi
convieţuirea sa alături de două fiinţe, de asemenea excepţionale: soţia sa Maria Alina şi, cum să
nu, impunătorul cîine Bruckner: fiinţe unificate şi codificate în viaţa acestui autor singular care
a schimbat ---şi încă fără să ştie asta nici el, nici soţia sa---, înfăţişarea oraşului Melilla, cu toţii
lăsând, în acelaşi timp, prin prezenţa lor, o urmă de neşters în inimile prietenilor.
Această carte, în măsura în care este un Jurnal, tratează despre propria viaţă, însă, deopotrivă,
conţine reflecţii despre morală şi politică, ştiinţă şi metafizică, filosofia limbajului şi logică, într-
o neobosită căutare şi descoperire de adevăr pe care îl defineşte în orizontul său ca prezenţă
şi realitate teologică, însă, pentru care, a fost nevoit să aplice discursului ceva în plus, altceva
decît ascuţitul brici al "bărbierului" Ockham, adică, ceea ce, în unele din conversaţiile noastre
informale, am definit ca travaliu al unui Zatoichi care utilizează katana sa de "samurai logic",
ca artă a sabiei care se ajustează corpului şi care se uneşte gândirii, în căutarea adevărului,
în dispută, în dialectica mentală, şi fără teama obscurităţii, fiindcă autenticul căutător de
cunoştinţă se înfăţişează lumii, de asemenea, precum un orb. Filosofia ---să nu uităm---, se
reprezenta în antichitate sub chipul unei păsări, uneia de agil şi silenţios zbor nocturn, acela al
bufniţei care îşi căută hrana şi adăpostul sigur în obscuritate.
Forumul Filosofic din Melilla, forum de gîndire şi de educaţie, instituţie pe care cu multă
dragoste şi respect o reprezint, nu a avut nici cea mai mică ezitare să sprijine şi să participe
la publicarea unei cărţi scrise nu în spaniolă, ci în limba maternă a lui George Nicolaie
Năstasie, deoarece înţelegem că toată dificultatea de traducere în limba spaniolă sau în altele
va fi rezolvată cu timpul, timp în care va trebui să se realizeze o traducere, cel puţin ca simplă
transpunere de adevăruri filosofice universale şi necesare umanităţii, a căror cunoaştere şi sens
sunt anterioare şi independente de limbajul în care au fost scrise; într-un discurs care, printre
altele, se justifică prin el însuşi şi care nu admite o altă cenzură decât cea a propriei lui logici,
fiind ea însăşi baza legitimităţii acestuia.
În fine, consider că au fost intenţiile şi vicisitudinile existenţei ---viaţa eratică a acestui original
gânditor---, cele care au ştiut să atragă, din adâncul cel mai profund al inimii patriei lui natale,
acest aer proaspăt, carpatin, până la tărmurile acestea mediteraneene, aşa cum mi se întîmplă
mie să fiu atras acum ---întorcându-mă la Melilla, cu vaporul, după o vară întreagă---, acum,
în momentul în care termin de scris această placută reflecţie, tocmai când văd, în obscuritatea
orizontului, primele lumini ale oraşului.