Cadru didactic la Universitatea ieşeană de Arte, Adina Tofan debutează cu instalaţii, performances, proiecţii video, fotografie, pentru a se opri ulterior la pictură. Zilele trecute tocmai a susținut o teză de doctorat în arte vizuale, pe tema spaţiilor neconvenţionale de expunere. Inventivă şi mereu surprinzătoare, artista dovedeşte o reală maturitate în alegerea temelor şi a tehnicilor de lucru. Crede că scopul artei este acela de a spune adevărul, chiar dacă acesta nu poartă întotdeauna marca binelui. Lucrările sale tratează subiecte cu vădită încărcătură biografică, importante în propria istorie sentimentală, intelectuală sau profesională.
 |
| Adina Tofan - Despre găini, bărbaţi şi alte vietăţi |
Despre găini, bărbaţi şi alte vietăţi a fost titlul ultimului eveniment personal organizat la “Cupola” ieșeană, înainte de a pleca să vadă ce mai e putred prin Danemarca. Ce ne-a fost dat să găsim în incinta galeriei? Lucrări de mari dimensiuni, înfăţişînd găini decapitate, jumulite, în postúri stranii, ostentative, amestecate cu portrete recognoscibile de bărbaţi şi copii. Alături, pe un monitor, rula filmul unui sîngeros sacrificiu galinaceu, săvîrșit cu gravitate pe fundalul sonor al „Baladei” lui Ciprian Porumbescu. Puteau fi privite și cîteva fotografii la scară mărită ale victimelor ritualului - găini cu penajul dispus în evantai sau în inedite combinaţii florale. Simțul olfactiv al publicului era pus la încercare de o instalaţie frumos mirositoare, așezată în loc central, găina fiind etalată „în carne și oase”, bine friptă și rumenită la rotisor. Personajul central fusese evocat, astfel, în mai multe registre de semnificare.
 |
| Adina Tofan - Despre găini, bărbaţi şi alte vietăţi |
Autoarea traduce ansamblul în grilă antropologică; găina este metafora vizuală a victimei de vocaţie, jertfită pe altarul cuplului. În economia vieţii domestice tradiţionale, cocoşul (bărbatul) este “capul”, în timp ce găina (femeia), obedientă partenerului, joacă un rol second. Fără „cap”, adică fără stăpîn, găina îşi va pierde sensul. Rămasă „de capul ei”, gospodina devine „bărbată”, substituind după puterea ei partea absentă. Prin transfer de roluri, sacrificiul găinii înseamnă emancipare, eliberare de sub tutela autoritară a celuilalt. Femeia devine „cap” sieşi; poate face orice, inclusiv lucruri care nu-i sînt proprii şi nici nu-i procură plăcere.
prof. univ. dr Petru Bejan
 |
| Adina Tofan - Despre găini, bărbaţi şi alte vietăţi |
 |
| Adina Tofan - Despre găini, bărbaţi şi alte vietăţi |
