Oiseau / Pasăre
Curator / Curateur: Ami Barak
SPAȚIU INTACT
Fabrica de pensule
59-61 Henri Barbusse, Cluj-Napoca, 400616
România
Vernisaj în prezența artistului /
Vernissage en présence de l’artiste
Miercuri, 9 aprilie, ora 18:00
Mercredi, 9 avril, 18:00 heure
9 aprilie / avril – 12 mai 2014
Joi, 10 aprilie, ora 18:00: Masă rotundă cu Ami Barak (curatorul expoziției) și Benoît Bavuset (Directorul Institutului Francez, Cluj).
Jeudi, 10 avril, 18:00 heure: Table ronde avec Ami Barak (curateur de l’exposition) et Benoît Bavuset (Directeur de l’Institut Français de Cluj).
Expoziție realizată în colaborare cu /
Exposition réalisé en collaboration avec:
L’Institut Français de Cluj-Napoca
Modestă ca dimensiuni dar cu un conținut ambițios, această expoziție în alb şi negru propune să ne furnizeze cheia de înțelegere a demersului artistic a lui Adel Abdessemed.
Artistul acordă o atenție particulară lumii contemporane. El deconstruieşte codurile identitare care structurează reprezentările puterii, abordând frontal tensiunile ce traversează societatea şi indivizii care o compun. În general, lucrările sale se fac ecoul unor fapte precise, a unor evenimente istorice, a unor situații familiare, însă trec dincolo de simplul comentariu narativ sau de critica militantă, dejucând astfel orice tentativă de a-l defini pe artist în termenii stricți ai unei apartenențe identitare sau comunitare. Prin intermediul sexualității şi a violenței, dar şi recurgând la conjunctural şi politic, artistul interoghează statutul social şi economic atât al artistului cât şi al spectatorului, într-un sistem asupra căruia nu are decât puțin control şi de care se îndepărtează intenționat, într-un gest de demisie subversivă şi angajată.
Prin intermediul instalațiilor sale, a sculpturilor, desenelor, dar şi a fotografiilor, video-urilor şi performance-urilor sale, Adel Abdessemed pune în evidență o întreagă gamă de contradicții, transformându-le în imagini cu un puternic impact.
Titlul expoziției este de fapt un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi. Punctul de plecare a fost o coajă de banană care, văzută ca printr-o iluzie optică, a fost interpretată de artist ca o pasăre. În imaginarul artistic modernist, o formă alungită, epurată şi elansată spre cer nu poate fi decât o pasăre brâncuşiană. Această imagine oferă accesul în substanța acestei expoziții.
Expoziția prezintă o serie de desene de mari dimensiuni înfățişând soldați înarmați (Soldaten, [Soldați]), o imagine recurentă, prezentă zi de zi în mass-media atâta vreme cât războaiele continuă ca o istorie fără sfârşit. Siluetele soldaților cu căşti şi arme capătă funcția unor cariatide amenințătoare dar generice, care înconjoară privitorii prezenți în galerie. Plasat într-o astfel de situație, privitorul trebuie să se simtă în siguranță sau poate—dintr-un reflex cvasi-pavlovian—mai degrabă amenințat? Inconştientul se arată a fi mai puternic, dar şi mai inşelător...
Expoziția prezintă de asemenea o lucrare video intitulată Histoire de la folie [Istoria nebuniei] (2013) unde vedem o imagine în care artistul zdrobeşte un craniu cu piciorul gol, într-un gest repetitiv, ritmic care, prin cadența sa, devine o piesă de percuție vizuală care păstrează şi transmite toată forța sa simbolică. E bine ştiut că, în istoria artei, craniul este simbolul vanității, elementul care defineşte un întreg gen pictural, cel intitulat Memento mori. Tema vanității are în primul rând un rol instructiv, sugerând individului să abandoneze cele lumeşti, căci moartea pândeşte ca o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru păcatul originar. Însă aici, gestul devine prometeic şi profund rebel, ca şi cum artistul ar fi vrut să oprească istoria şi nu destinul artei. Un simplu gest care pune astfel viața în prim plan.
[Ami Barak]