Arnold Schlachter si Galeria Atelier 35 va invita sa luati parte la
NOI SUNTEM CAINII.
Venisajul va avea loc luni, 24 mai, ora 19.
Câinii sunt mereu pe lângă noi, pe la picioarele noastre. Câinii vagabonzi ai Bucureştiului sunt un indiciu a relativităţii propriei libertăţi. Îi alegem sau nu, îi vrem sau nu. În animalitatea, dispensabilitatea şi potenţialul lor de pericol. Bineînţeles preferăm să-i ignorăm. Sunt undeva în colţul ochiului, la periferia intereselor. La periferia societăţii, a sensului, a valorilor. Câinii am putea fi noi şi să nici nu ne dăm seama. Dispensabili, marginali, expuşi milei, dispreţului sau a oricărei alte atitudini.
Câinii devin aici obiecte privilegiate de contemplat. Sunt aduşi din spatele blocurilor, de pe marginile străzilor, de pe gurile de canal, direct pe nobila suprafaţă a picturii. Pictura se apleacă într-un gest larg, mărinimos, democratic către aceşti nedreptăţiţi ai soartei. Din stradă sunt plasaţi în câmpul vizual. Spaţiul galeriei se transformă în cabinet veterinar, un loc al ocrotirii, al grijii pentru cel domesticit, vindecat de sălbăticie. Primim aici acel ceva ce supravieţuieşte în civilizaţie, şi poate care îi supravieţuieşte. Şi nefericiţii ce nu au cuşcă şi stăpân merită ocrotiţi. Îi dresăm blând şi îngăduitor cu tuşe de vopsea. Devin de-ai noştri, în rând cu noi, animale îmblânzite şi admirate.
Câinii ne servesc, chiar şi aşa, vagabonzi. Fie că omoară alţi dăunători, fie că pot curăţa străzile de resturi alimentare, au un rol activ în societatea urbanizată. Câinii bucureşteni ne dau o importantă lecţie: sunt un semn al comunităţii, sunt mizeria ce ne uneşte, sunt proprietate comună. Ei dau din coadă, ne privesc curioşi şi, firesc, dizolvă clasele. Sunt ecoul unei utopii a epurării diferenţei şi claselor. Câinii sunt ai nimănui şi ai tuturor.
Câinii sunt o caricatură a libertăţii. Ei sunt perfect liberi în această existenţă mizeră a lor. Pot fi oricum, pot face ce vor, pot consuma orice. Iar în libertatea aceasta a lor, singura posibilitate de convieţuire, de adaptare este captivitatea. Sunt rătăciţi şi rătăcesc, deranjează, jenează, provoacă dispreţ şi ruşine. Iar în cel mai bun caz, milă. În orice caz trebuie prinşi. Alternative nu sunt. Câinii suntem noi.
Veda Popovici
www.atelier35.eu